marți, 6 octombrie 2009

Orice om care se respectă, merge la frizerie o dată pe lună


A trecut ceva timp de când n-am mai vizitat o frizerie. Pot spune exact cât. Eram prin clasa a şasea şi îmi plăcea de un tip când acesta mi-a spus că se duce să se tundă. Şi eu trebuia să mă tund, deoarece începea şcoala şi mă făceam copil frumos. Aşadat am dat iama peste mama şi i-am cerut bani să mă tund. Însă tipul se tundea la o frizerie. Aşadar, m-am tuns şi eu la frizerie. I-am zis să mă tundă în scări şi m-a tuns în formă de "V". Şi am ajuns eu acasă şi, uitându-mă în oglindă şi neplăcându-mi ce văd, mi-am îndreptat părul cu foarfeca. Şi mă întreabă mama: Cine te-a căprit fată aşa? şi i-am zis că frizeriţa...

Azi am fost cu Cristi să se tundă. Nu mai ştiam cum e să mergi la frizerie.

Îmi amintesc când eram mică şi mi-am făcut breton cu foarfeca; şi mie şi tatălui meu (la el am lucrat mai mult mustaţa). Şi m-a luat frumos de mânuţă şi m-a dus la frizerie şi a zis: băieţeşte.

Azi am văzut cum lumea intra în frizerie, se aşeza pe scaun şi în 10-20 minute iese mulţumită, fără prea mult păr în cap şi bani în portofel.
Eu când mă duc să mă tund, 20 de min le aştept să îmi vină rândul şi în vreo 2-3 ore termin...

Un comentariu: