Să le amintiţi părinţilor voşzri, înainte să fie prea târziu, de povestea bătrânelului care era ţinut de copiii lui într-un colţ al casei şi mânca din farfurie de lemn, cu lingura de lemn, deoarece îi tremurau mâinile şi spărgea tot timpul câte ceva. Să îi mai spuneţi că bătrânelul şi-a iubit copiii şi a fost mândru întotdeauna de reuşitele lor.
Cunosc un tată care nu e niciodată mulţumit de ceea ce face copilul său. Este tatăl meu.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
o sa'i trimitem o anonima prin care sa'i atragem atentia:D
RăspundețiȘtergeresunt multi tati care fac acest lucru, treaba e ca trebuie sa-i ignoram altfel albim si o sa ajungem niste ratati.
RăspundețiȘtergere