Un post mai vechi, de pe 360...
M-am agăţat de un fir de dragoste. Totul a început cu « A fost odată ». Am văzut cum cele mai mărunte lucruri zboară pe langă noi şi, mi-am dat seama că, de fapt, sunt cele mai preţioase. Am învăţat să le prind din zbor, am învăţat să învăţ. Fiecare minut pâlpâia cu lucruri necunoscute, împreună le descopeream şi, tot împreuna ne dădeam seama că nu ştim nimic. Am simţit că, orice mi s-ar întâmpla, te am alături de mine, să mă aperi şi să mă protejezi, să nu mă laşi niciodată la greu, să mă asculţi şi să mă linişteşti; îmi amintesc şi acum mirosul parfumului care rămânea în urma noastră pe stradă şi care se îmbrăţişa în urma paşilor noştri. Eram actori în roluri principale, amândoi în centrul atenţiei, dar în acelaşi timp în umbră; eclipsându-ne reciproc. Aplauzele se aud şi acum, tot mai tare, iar la sfarşit, cuvintele sunt de prisos. Şi poate ne transformăm în personaje de desene animate.
Mi-ai spus că iubirea este ceva sfant, cel mai frumos lucru de pe pământ. Nu am aşteptat fericirea, m-am dus după ea, am venit după tine.
Viaţa e scurta, încalcă regulile, iartă repede, sărută încet, iubeşte cu adevărat, râde necontrolat, şi nu regreta nimic care te-a făcut să zâmbeşti.
Povestea se termină cu “şi au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi.”
Povestea noastra se termină cu “şi am trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi.”
No Comm!
RăspundețiȘtergere